TOLERANTA

Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, a modului său de gândire şi de comportare, precum şi a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase.)
Toleranta inseamna bunul simt de a nu fi egoist si a intelege ca ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume.

Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri:

• Poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică.
• Poate reprezenta o acceptanţă sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres.
• Adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" în sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă. Astfel, garantarea necesităţii spiritului de toleranţă depăşeşte cu mult domeniul îngust al politicii.
• Alt punct de vedere spune că toleranţa înseamnă a permite ceva ceea ce ar putea fi suprimat. Acest punct de vedere este adoptat de specialiştii în diferite tehnici persuasive şi în războaie informaţionale.

Dezvoltarea durabila

“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.
Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro in vara lui 1992, cunoscuta sub numele de “Summit-ul Pamantului”. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive. Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 - planul de sustinere a dezvoltarii durabile.
Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari.
Unele dintre aceste provocari sunt foarte asemanatoare cu problemele intalnite de o alta strategie a Uniunii, agenda de la Lisabona.
Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila este principiul atotcuprinzator al tuturor politicilor europene, in realitate problema competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda politica.
Cei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona (competitivitate economica, incluziune sociala si protejarea mediului inconjurator) au fost comparati cu trei copii, dintre care unul – competitivitatea economica – are nevoie de mai multa atentie. In acest proces, Strategia de Dezvoltare Durabila este, uneori, redusa numai la pilonul mediu – al Strategiei de la Lisabona. Mai multi comisari europeni au declarat, cu diferite ocazii, referitor la aceste probleme, ca UE are nevoie in primul rand de crestere economica, inainte de a putea actiona pentru protejarea mediului ori implementarea unor politici de protectie sociala.
Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast, uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE, indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de sustenabilitate).

Istoria si traditia pastelui

Pentru ca Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina,vrem sa-i dam importanta cuvenita si sa va reamintim istoria luiindelungata. Sarbatoarea se intinde pe durata a trei zile si comemoreazainvierea din morti a lui Iisus Hristos. Invierea este precedata de unpost de sapte saptamani, in ultima dintre ele comemorandu-se Cine ceade Taina, vinderea lui Hristos, patimile si moartea sa pe cruce.

Pastele a fost sarbatorit prima data in jurul anului 1400 inainte deHristos. In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantulfacut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin FiulSau, Iisus Mesia. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat,inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoareaPastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. ELa vrut ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platitpentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.

In epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedescsi se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, dePasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Pasteleevreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea luiHristos. Din acest motiv, ziua invierii - trecea firii umane de lamoarte la viata, din robia pacatului in robia harului - s-a numit increstinism Paste.

Sarbatoarea Pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mariperioade: una de zece saptamani inainte de data Pastelui (perioadatriodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invieriisi alta de opt saptamani in care cultul divin si etosul bisericii suntmarcate de bucuria Invierii. Timp de 40 de zile dupa Invierea Sa dinmorti, Hristos s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu eipregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. In a 40-azi dupa Inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilorin prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acesteveniment in joia din saptamana a sasea dupa Pasti.

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este SaptamanaMare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminicapascala. In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristosin Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor luiIisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile. In ziuade joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai batedoar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilorMantuitorului.

2008-Anul internarional de promovare a dialogului intercultural

Dialogul intercultural este esenţial în cadrul societăţii complexe în care trăim. De aceea, Uniunea Europeană îi dedică un an tematic.

Se spune despre spanioli c-ar fi mândri şi orgolioşi, despre englezi că sunt încrezuţi, pe când germanii sunt consideraţi riguroşi şi disciplinaţi, iar francezii aroganţi…Toate acestea nu sunt decât idei preconcepute, transmise din generaţie în generaţie, care adesea arată fie că nu-i cunoaştem pe ceilalţi, fie că îi înţelegem greşit.
Originile etnice sau religiile diferite accentuează incapacitatea de înţelegere reciprocă dincolo de graniţele Europei sau în relaţie cu populaţiile care au ales calea imigrării. Câţi europeni nu confundă oare religia musulmană cu islamismul?
Cel mai bun mod de a combate prejudecăţile este iniţierea unui schimb, sub forma unui dialog intercultural.
Diferenţele culturale se fac simţite în numeroase domenii, fie că este vorba despre libertatea presei, lupta împotriva discriminărilor şi a rasismului, integrarea imigranţilor sau politica în domeniul educaţiei.
De aceea, Uniunea Europeană a decis ca anul 2008 să fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers sunt multiple:
- sensibilizarea europenilor faţă de importanţa dialogului;
-promovarea valorilor comune şi a noţiunii de respect reciproc;
-încurajarea schimburilor culturale şi a dezbaterilor.
O atenţie deosebită va fi acordată dialogului interconfesional.
De-a lungul acestui an tematic, se vor organiza o campanie de informare şi o serie de evenimente pentru care a fost prevăzut un buget de 10 milioane de euro.De asemenea, Uniunea va realiza studii şi consultări care vor permite o monitorizare pe termen lung. Anul tematic se va încheia cu un forum intercultural care va reuni societatea civilă, reprezentanţi ai diferitelor confesiuni, precum şi politicieni.Introducere
Comisia lanseaza prezenta cerere de propuneri limitata in vederea cofinantarii unor evenimente si initiative la nivel national si regional cu o dimensiune europeana pronuntata menita sa promoveze obiectivele Anului european al dialogului intercultural, prin implicarea directa sau aducerea acestor aspecte in atentia unui public cat mai larg, acordand o atentie deosebita actiunilor care se refera la educatia civica si care ii invata pe oameni sa isi aprecieze semenii si diferentele lor.
Pot participa organismele nationale de coordonare desemnate de statele membre.
Beneficiarii trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
sunt organisme publice sau private, cu experienta in domeniul dialogului intercultural si ale caror sedii sociale se afla in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;
aceste organisme trebuie sa dispuna de capacitatea financiara si operationala pentru a duce la bun sfarsit actiunea propusa.
Sunt eligibile statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos, Polonia, Portugalia, Romania, Republica Slovaca, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit.
Sunt eligibile actiuni la nivel national, regional si local, cu o dimensiune europeana pronuntata menita sa promoveze obiectivele Anului european al dialogului intercultural.

Dialogul intercultural...

-sprijina cunoasterea reciproca;

-aduce in prim plan avantajele diversitatii culturale;

-stimuleaza dezvoltarea unei cetatenii europene active;

-pune in valoare patrimoniul spiritual comun;

Acest an urmareste:
* promovarea dialogului intercultural ca instrument care sa-i ajute pe cetatenii europeni si pe toti cei care traiesc in Uniunea Europena sa obtina cunostinte si aptitudini de a actiona intr-un context mai deschis si mai complex* constientizarea de catre cetatenii europeni si toti cei care traiesc in Uniunea Europeana a importantei dezvoltarii unei cetatenii europene active, care sa respecte diversitatea culturala si sa se bazeze pe valorile comune.
Nume de marca ale culturii mondiale, cum ar fi binecunoscutul scriitor brazilian Paulo Coelho sau regizorul de origine romana Radu Mihaileanu, artistul sloven Marko Peljhan, cantareata serba Marija Serifovic vor fi ambasadori ai manifestarilor organizate in acest an.
Programele vor fi coordonate de comisarul pentru cultura, educatie si tineret, Jan Figel, si de comisarul pentru multilingvism, Leonard Orban.
Leonard Orban a prezentat pentru Radio Romania principalul program pe care urmeaza sa il lanseze in 2008 in cadrul Anului dialogului intercultural:
“Am solicitat unui grup de intelectuali sa ne propuna formule prin care multilingvismul poate sa contribuie la dialogul intercultural. Grupul este precizat de celebrul scriitor franco-libanez Amin Maalouf. Undeva la inceputul lunii ianuarie acest document va fi finalizat, grupul va veni cu un fel de manifest, un fel de contributie intelectuala la modalitatea in care multilingvismul va contribui nu numai la succesul anului intercultural 2008, dar si dincolo de acest an.”http://condei.ro/egalite-fraternite/2008-anul-european-al-dialogului-intercultural/

Luna martie

De ziua ta
Eu iti ofer un buchet
De ziua taPentru ca dragostea
Nu are limita In inima mea.
Orice asi ziceOrice asi faceOri de cate ori te-as supara
Eu tot te iubesc,
Maicuta mea.
Acum 8 Martie a venit
Si-n dar de ziua ta
Iti ofer toata dragostea
Din inima mea.
LA MULTI ANI maicuta mea




luna martisorului


A fost odata un om sarac. Acesta confectiona tot felul de lucruri pentru papusi: fundite, snurulete, hainute. Apoi le vindea la piata. Intr-o zi, omul vazand ca i s-au terminat materialele, a gasit prin casa doua suluri de ata alba si rosie.Se gandea, se gandea, ce poate sa faca cu ele. Nu dupa mult timp stiu ce sa faca cu ele. Lua cele doua ate, rupse din fiecare si le impleti. Fusese foarte fascinat de ceea ce crease. Si adauga un mic tablou de care prinse snuruletul. S-a tot gandit.-Cum sa denumesc aceasta creatie?Stiu! Martisor, deoarece suntem in luna martie si suntem in prima zi a lunii. Aceste lucruri vor fi daruite de catre barbati, femeilor drept cadou. Si facu mai multe modele.Asa s-a dus vestea, despre acest lucru, in toata lumea. Si oamenii sarbatoreau aceasta zi, deoarece doreau sa pastreze in memorie acea zi in care saracul a inventat acest simbol al primaverii si reinnoirii.Si in zilele noastre se sarbatoreste prima zi de martie.

Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos.


In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. In alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa ghiceasca care le va fi ursitul.Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe.







http://felicitari.ele.ro/La_Multi_Ani_--i2518.html

Ce poate cuprinde un ,,brand,,?

In functie de evaluarea brandului si tinand cont de rezultatele adunate pe teren prin cercetarea de piata, se stabileste o strategie de comunicare ce include pe de o parte strategia de pozitionare a produsului in mintea consumatorului, crearea unei identitati pentru produs, gasirea atributelor si beneficiilor ce se vor comunica, si identificarea canalelor cele mai potrivite pentru comunicarea intregii strategii.
Publicat de dragos la 04:45 0 comentarii

Ce semnificatie dati cuvantilui,,brand,,?

Termenul brand are origini norvegiene, unde „brandr” înseamnă „a arde”. Termenul a început să fie folosit în engleză ca element care semnifică proprietatea—vitele erau marcate cu însemnul proprietarului. Până aici, nici o diferenţă notabilă între semnificaţiile brand/marcă (doar că branding însemna marcare cu un fier înroşit). Noţiunea a fost preluată la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a denumi produsele de pe raft. „Branded products” erau acele produse care purtau însemnul producătorului, şi care reprezenta mai mult decât un identificator—era o dovadă a calităţii, a unei experienţe garantate. Semnificaţia termenului a evoluat, în prezent brandul fiind definit ca un set de asocieri definit pe baze raţionale şi emoţionale între o organizaţie sau un produs şi publicul/publicurile acesteia. Nu există o definiţie unanim acceptată, însă redau mai jos definiţiile care îmi par esenţiale pentru a înţelege amploarea semnificaţiei termenului:O entitate vie, îmbogăţită sau diluată în timp, rezultatul cumulativ al unor mii de mici gesturi. Michael Eisner, CEO DisneyUn ansamblu de atribute tangibile şi intangibile, simbolizate printr-o marcă comercială (nume, logo etc.) care, exploatate corect, creează influenţă şi valoare. Termenul de valoare are diverse accepţiuni: promisiunea şi îndeplinirea unei experienţe (din perspectiva marketingului), garanţia unor câştiguri în viitor (din perspectiva managementului) sau este privit ca o componentă distinctă a proprietăţii intelectuale (perspectiva juridică).InterbrandBrandul este o înţelegere aproximativă (viscerală ), dar distinctă, a unei organizaţii, unui produs sau unui serviciu.Marty NeumeierUn brand este o colecţie de percepţii în mintea consumatorului.J.